Adio, Jarque!

Fotbalul a primit din nou o lovitură teribilă. La numai 26 de ani, căpitanul echipei Espanyol Barcelona, Dani Jarque, a trecut în nefiinţă, răpus de un fulgerător atac de cord, declanşat în timp ce vorbea la telefon cu prietena sa. Tragedia a avut loc sâmbătă noaptea, în cantonamentul barcelonezilor de la Coverciano. Nimic nu anunţa o asemenea întâmplare zguduitoare, Jarque trecând cu brio testele medicale efectuate imediat după reunirea lotului. Catalanul era un sportiv sănătos tun, care niciodată nu a fost depistat la vreun examen medical ca fiind suspect de vreo problemă, fie ea şi minoră. A fost ceva absolut inimaginabil pentru colegii de echipă şi stafful medical, care au dat buzna în camera lui Dani la nici un minut după ce acesta s-a prăbuşit pe podea, şi mai ales pentru logodnica sa. Aceasta, parcă intuind drama ce se petrecea la mii de kilometri distanţă, a alertat conducerea delegaţiei barceloneze. Eforturile medicului clubului, care a venit imediat cu un defribilator, precum şi cele ale colegilor săi italieni de pe serviciul de ambulanţă din Florenţa, au rămas fără nici un rezultat.Precedentul Puerta şi nevoia unei ancheteCotidianul Marca a cerut ca federaţia spaniolă să pună piciorul în prag şi să pornească o anchetă dură privind practicile medicale ale cluburilor din Peninsulă, pentru ca morţile la interval de numai doi ani a doi jucători atât de tineri, Antonio Puerta de la FC Sevilla în 2007, şi acum Dani Jarque, să rămână şi ultimele. „Încă nu ştim ce se ascunde în spatele aşa-ziselor programe medicale de vitaminizare stabilite de medicii cluburilor, nu ştim dacă ritmul de disputare al jocurilor la interval foarte scurt, mai ales ale celor amicale din pregătiri, are vreo influenţă negativă, dar e momentul să se facă într-adevăr ceva pentru ca pe viitor asemenea tragedii să nu se mai repete în fotbalul spaniol”, a scris Marca în numărul de ieri.
Jucătorul a decedat în urma unei crize sistolice. Toate încercările medicului nostru şi ale celor sosiţi cu ambulanţa de la Florenţa nu au mai putut să-l reanimeze pe Daniel Jarquecomunicat Espanyol BarcelonaMă simt pur şi simplu devastat sufleteşte, este ca şi când mi-aş fi pierdut propriul fiuDaniel Sanchez Llibre, preşedinte EspanyolJucătorii sunt distruşi. Acum un minut era cu ei, după care a dispărut. Este teribil!German de laSimbolul lui EspanyolDaniel Jarque Gonzalez era unul dintre cei mai iubiţi jucători de la Espanyol. Fundaşul central născut chiar în prima zi a anului 1983 fusese desemnat în această vară căpitanul trupei catalane, căreia i-a dedicat practic întreaga sa carieră, începând cu vârsta de 12 ani.Cu Espanyol a câştigat o Cupă a Spaniei (în 2006) şi a jucat o finală de Cupă UEFA (în 2007), pierdută la loviturile de departajare în faţa Sevillei. După ce a făcut parte din reprezentativele de juniori şi de tineret a Spaniei, devenind şi campion european Under-19, Jarque bătea la porţile naţionalei mari. „Este o onoare să fiu căpitan la Espanyol, este clubul vieţii mele”, spunea cu câteva zile înaintea morţii Dani Jarque. N-a mai apucat însă să-şi conducă echipa favorită în niciun meci oficial...

Cruz, director Espanyol Barcelona

173 de partide a jucat Dani Jarque pentru Espanyol în Primera Division, marcând opt goluri

"Dragos Grigorea crezscut intro familie nevoiasa"Sdrobis:Sa nu uiti sandalele de cauciuc."

"Dinamo a cîştigat un fotbalist de mare viitor, despre care veţi mai auzi multe lucruri frumoase în anii care vin" e caracterizarea pe care şefii lui Dinamo i-au făcut-o fundaşului "cîinilor", care a debutat ca titular în partida de la Craiova

"Are nevoie de modelare"Cine este Dragoş Grigore? "Am început fotbalul la 8 ani la Vaslui, de unde sînt de pămînt, iar primul profesor a fost Petruţ Liviu. Un rol important l-au avut apoi Sorin Sava şi Ioan Sdrobiş", a mărturisit jucătorul. "Băiatul provine dintr-o familie mai necăjită, dar caracterul e cel care modelează fotbaliştii adevăraţi. Are nevoie de încredere", a povestit Ioan Sdrobiş. "Îmi place de copilu' ăsta, cred că o să iasă fotbalist", este de părere şi Cristi Borcea

"Da"-ul emoţionat pentru Dinamo"Junioratul l-am făcut la Vaslui, apoi am fost luat de nea Nelu Sdrobiş la CFR Timişoara. «"Părintele" are ochi buni», mi-am zis. L-am urmat. După un an şi jumătate în «B», în iarna lui 2007 am venit la Dinamo. Nu cunosc, sincer, cine a insistat pentru mine, ştiu doar că nea Tică Dănilescu m-a întrebat dacă vreau să vin la Dinamo. Nu mai ştiam cum să spun «Da» mai repede, vă daţi seama!", a rememorat Grigore. "Ştiţi că mie îmi plac tinerii fără fiţe şi fotbalişti! Aşa cred că este şi copilul acesta", a zis Dănilescu.

"Să nu ţi-o iei în cap!"A arătat tupeu, dezinvoltură. Este privit cu ochi buni şi de colegi, care simt că ştie meserie. În grup aleargă cu capul sus şi are o privire care parcă îţi spune că e motivat şi însetat de performanţă. Că vrea să fie cineva. A mai povestit Sdrobiş: "I-am zis: «Copile, să-ţi pui în dulap la Dinamo sandalele de cauciuc pe care le purtai cînd ne-am întîlnit noi la început. Să priveşti din cînd în cînd la ele şi să nu uiţi niciodată de unde ai plecat!». Vorbesc des cu el. Ultima oară i-am mai spus: «E un început bun pentru tine, dar să nu ţi-o iei în cap!». Sînt mîndru că i-am dat pornirea, acum e pe picioarele lui".

Cum îl caracterizează Sdrobiş pe Grigore- "Are o tehnică deosebită pentru un apărător"- "Manevrează uşor balonul, e genul lui Belodedici şi Ştefănescu"- "Are caracter frumos şi e un băiat modest, fără fumuri. Dacă era golan, vă spuneam eu! Nu-l mai recomandam"- "Este «mut»! La locul lui, închis în el. Vine dintr-un mediu în care neajunsurile îşi pun amprenta"

Cel mai bine lovesc balonul cu dreptul. Stîngul îl folosesc doar în situaţii extreme. Un «Hagi» se naşte foarte greu"

N-am nici un idol. Cînd eram mic, îmi plăcea Beckham. Mi-aş dori să ajung măcar pe jumătate la fel de cunoscut ca englezul"Dragoş Grigore, fundaş Dinamo

Dragoş are calităţi, totul depinde de el. Dacă a ajuns la Dinamo, înseamnă că are potenţial"Gabriel Tamaş, fundaş Dinamo

Niciodată n-am fost nevoit să-i întorc şurubul lui Grigore... Poate o dată, de două ori, să-i fi scăpat una, în rest Dragoş e un băiat cuminte"Ioan Sdrobiş, directorul tehnic FCM Bacău

12.000 de europe an este salariul lui Dragoş Grigore la Dinamo

U Craiova - Dinamo 0:0 - Surpriza este placuta

Dupa amarul din campionatul trecut, dupa dezastrele din pregatiri si scandalurile din conducere putini aveau speranta ca Dinamo va putea sa debuteze cu succes in noua editie. Insa asteptarile ne-au fost depasite sambata, evident tinand cont ca ele erau destul de mici. Dinamo a obtinut un zero la zero oarecum justificat tinand cont de ocaziile meciului, distribuite egal de o parte si de alta, barile fiind zguduite de ambele echipe. Totusi un mic regret avem de aseara, se pare ca Borcea, din cauza crizei la Dinamo si probabil si celei mondiale, nu a platit dijma anuala la CCA si unul din asistenti a reusit cu succes sa opreasca pe ai nostri in drumul spre poarta, fraudulos evident, rapindu-ne placerea unei surprize totale. U Craiova a jucat mai slab de data aceasta, comparativ cu ultimul meci, semn ca explozia de forma din returul trecut a fost un soi de foc de paie iar acum isi revin treptat la normal. Pe acest fond Dinamo a incercat sa puncteze insa norocul nu ne-a suras. N'Doye, Danciulescu, Andrei Cristea au ratat ocazii mari, facandu-l mare pe Silviu Lung Jr, un portar care se pare ca nu-i seamana lui frate-su. Si Dolha ne-a adus aminte de meciul cu CFR Cluj din sezonul trecut, reusind sa pareze suturi naprasnice si situatii de 1-1 cu atacantul advers. In teren am remarcat insa in primul rand pe L. Rus, un mijlocas indraznet, tehnic si muncitor, neimpresionat de faptul ca este debutant si ca joaca pe un stadion unde s-a scris o parte din istoria fotbalului romanesc. Laurentiu este fara indoiala un mare castig pentru echipa. Dragos Grigore la randul lui l-a facut uitat pe Moti, bucurandu-ne inca o data pentru el si pentru echipa. Pulhac a revenit dupa o lunga absenta si acest lucru se vede in conditia fizica, insa Cristi a jucat bine si avem sperante ca pe viitor va creste. Singurul punct mort a fost Scarlatache, autor a nenumarate gafe grave in aparare. N'Doye, a jucat bine pana ce l-au lasat bateriile, lipsa de antrenament vazandu-se de la o posta. Sus in atac Danciu munceste ca la 20 de ani si pune un suflet cum rar am vazut la Dinamo in ultima vreme. Andrei Cristea este acelasi pe care-l stiam, bun, vitezist dar cateodata prea fitzangiu. Una peste alta , desi putem spune ca am ratat doua puncte mari, ne aventuram sa declaram debutul ca unul de succes. Speram insa ca urmatoarele meciuri sa ne confirme acest lucru. Bonetti a declarat dupa meci ca trebuie lucrat la capitolul eficacitate, pe buna dreptate. Odata acest lucru rezolvat avem sanse sa fim chiar buni !

Babicule, ne-ai dezamagit!

Este evident ca celebra expresie „caine pana la moarte”, care ne-a produs de atatea ori fiori de placere, a cazut in desuetudine in privinta fostilor sau actualilor jucatori dinamovisti. Ultimul trist exemplu l-a oferit aseara, la gasca slugilor proaste tv, portarul Cristi Munteanu. Goalkeeperul de 35 de ani, imprumutat recent de Dinamo la Astra Ploiesti, a sters printr-o singura fraza tot trecutul sau in culorile alb-rosii, dar, mai ales, nenumaratele declaratii de iubire la adresa echipei din Stefan cel Mare.“Regret ca nu am ajuns la steaua”Invitat de moderatorul emisiunii, arhicunoscut pentru simpatiile sale spurkate, sa rememoreze cariera dintre buturi, Babicu si-a dat cu stangu’-n dreptu’, reusind sa socheze poporul dinamovist care credea sincer in el. „Am plecat in cantonament la Forban cu steaua cand era Stoichita antrenor. Am si jucat doua meciuri amicale, am ajuns in Bucuresti. Am fost sunat sa cobor de la hotel si m-am trezit cu Cristi Borcea. Inca nu semnasem nimic cu steaua.Dinamo m-a vrajit din nou. Am jucat doar doua meciuri, dupa care am ajuns la National (n.r. in 1998). Am regretat ca nu am ajuns la steaua, desi am avut doua ocazii. Este cel mai mare regret al meu. Acum nu as mai refuza, pentru ca sunt jucator profesionist”, a spus cu nonsalanta Cristi Munteanu.Mai e ceva de adaugat?!? Ce mai conteaza ca a „tinut de copil cu Dinamo”, acelasi bla-bla insirat de ’nspe fotbalisti de-a lungul timpului... Praf in ochi! Adevarul e ca, desi a aparat in patru randuri in Groapa, Babicu nu a reusit niciodata sa se impuna cu adevarat, concurenta cu Prunea, Preda, Delwarte sau Gaev conducand, inevitabil, la despartirea de „alb-rosii”. Iar daca este atat de frustrat ca nu a facut cariera in Stefan cel Mare, noi ii uram sincer: Babicule, du-te la steaua, niciodata nu e prea tarziu! Sa fii titular indiscutabil, cu o medie de 2 goluri pe meci!

Mr. Bonetti, 48

Astazi, antrenorul viitoarei campioane, Dario Bonetti, implineste 48 de ani. Felicitarile, masa & dansul vor avea loc vara viitoare, in C L. Pana atunci, sanatate & LA MULTI ANI !


PS: Inaintea lui Bonetti, astazi este ziua lui Dorin Mateut. Ultima "Gheata de aur" dinamovista implineste 44 de ani. LA MULTI ANI, MAESTRE

Mateo

Unul dintre fotbalistii dinamovisti cu care clubul nostru se mandreste este dl. Dorin Mateut. Golgeterul alb-rosu implineste astazi 44 de ani. Gloria dinamovista s-a nascut in comuna Bogata-Curtuius in judetul Cluj. A jucat pentru Dinamo in doua perioade : intre ’86 – ’91, timp de 5 sezoane si intre ’94 - ’96, timp de doua sezoane. In Divizia A a mai jucat timp de 7 ani la Corvinul si pentru un sezon la Sportul. A mai evoluat pentru Zaragoza, Brescia si Regianna. A castigat “ Gheata de Aur “ in ’89 fiind al IV-lea marcator al lui Dinamo din toate timpurile. A fost golgeterul Romaniei in ’89. A evoluat pentru Nationala in 56 de partide inscriind 10 goluri, unul in poarta Spaniei.

Interviu Francisco Molinero:"Abea astept meciul cu Steaoua!"

Francisco Molinero a călcat ieri pentru prima oară iarba din Ştefan cel Mare. Spaniolul a fost luat repede la ochi de cei cîţiva fani prezenţi la stadion. "Ce seamănă ăsta cu Dani Alves! Dacă ar juca măcar la jumătate din capacitatea brazilianului, am face spectacol", au exclamat suporterii. Însoţit de tatăl său, care avea un teanc de ziare cu transferul fiului, dar şi de impresarul Toni Curea, ibericul de 24 de ani a efectuat prima şedinţă de pregătire în tricoul lui Dinamo. A luat contact cu stadionul "Dinamo", cel pe care va evolua în următorii 3 ani, şi, după 60 de minute de antrenament, şi-a expus dorinţele la noua sa echipă. - Francisco, de ce România? De ce Dinamo?- Un mare merit în transferul meu îl are Cosmin Contra. El mi-a vorbit foarte frumos de acest oraş, de club, de tot ce ţine de Dinamo. Am înţeles, datorită lui, ce reprezintă pentru România această echipă.- Ce înseamnă Dinamo pentru un jucător străin?- Eu sînt conştient că am venit la o echipă mare, chiar cea mai mare din această ţară. Am venit aici să lupt pentru un loc în primul "11", să joc cît mai bine şi să fac parte din istoria lui Dinamo!- De rivalitatea cu Steaua ai auzit?- Ştiam de ceva timp de acest lucru! Steaua e rivala de moarte a lui Dinamo, deci şi a mea! Vreau ca noi să cîştigăm fiecare derby! Abia aştept meciul cu ei, se joacă în etapa a cincea din cîte am înţeles. Sper să fiu pe teren şi să dau măcar o pasă de gol, dacă nu chiar să înscriu, ca să intru rapid în inimile fanilor!"Nume ca Dănciulescu sau Lobonţ sună bine în Europa"- Te-ai gîndit la viitor, la obiectivele pentru sezonul care stă să înceapă?- Eu spun că avem un ţel: să ieşim campioni! Un astfel de club e obligat de tradiţie să se bată an de an pentru titlu. Jucătorii de aici, istoria clubului, toate aceste lucruri fac din Dinamo o candidată certă la cîştigarea campionatului. Eu am venit să ajut echipa, să-mi ajut coechipierii şi împreună să formăm un grup solid, pentru ca la finalul sezonului să fim cît mai sus în clasament.- Ai apucat să faci cunoştinţă cu băieţii din echipă?- Încă nu! Ei au plecat în Portugalia şi nu am avut cînd să vorbim. Dar îi ştiu de la televizor pe majoritatea. Lobonţ, Tamaş, Dănciulescu şi Zicu sînt nume care sună bine, atît în România, cît şi în Europa. "Nimeni nu poate contesta valoarea jucătorilor de la Dinamo. Voi încerca să mă integrez cît mai bine în acest colectiv solid"Francisco Molinero, fundaş Dinamo"Molinero a trecut pe la toate loturile naţionale ale Spaniei, mai puţin pe la prima reprezentativă. E un jucător tînăr, iar acest lucru ne dă speranţe"Cristi Borcea, preşedinte executiv Dinamo10.000 de euro este salariul lunar al lui Molinero, la care se adaugă bonusuri de performanţă.

"Molinero sa antrenat pentru prima data pe Dinamo!"

Noua achizitie a dinamovistilor, spaniolul Francisco Molinero, s-a pregatit azi individual pe stadionul din Stefan cel Mare, pe o caldura arzatoare. Fundasul dreapta s-a antrenat sub supravegherea preparatorului fizic lasat special de Dario Bonetti la Bucuresti pentru a se ocupa de Molinero, in timp ce echipa este la Faro pentru amicalul cu Porto de maine seara. Vezi o galerie foto cu cea mai buna achizitie a lui Dinamo din aceasta vara

Tamaş e noul căpitan!

Tamaş e noul purtător al banderolei de căpitan la Dinamo. Postul a rămas vacant după plecarea lui Marius Niculae la Terek Groznâi, iar "câinii" au pornit în căutarea unui nou lider. Propunerile lui Cristi Borcea au fost Cosmin Moţi şi Adrian Cristea, însă fotbaliştii din "Ştefan cel Mare" i-au transmis că şi-ar dori să îşi aleagă singuri "conducătorul" din teren .
"Noi intrăm pe teren, vrem ca noi să decidem cine e căpitan!", au spus jucătorii, iar aseară au supus la vot care va fi numele viitorului căpitan. Gabi Tamaş a fost preferat de cei mai mulţi dintre roş-albi, în timp ce Ionel Dănciulescu a fost votat drept al doilea căpitan. Conducerea tehnică şi cea administrativă au fost de acord cu opţiunea jucătorilor. În ciuda problemelor avute în sezonul recent încheiat, fundaşul lui Auxerre a adoptat o atitudine total schimbată din momentul în care a revenit la Dinamo, iar şefii "câinilor" cred că noul rol al lui Tamaş ar putea să-l responsabilizeze suplimentar.

Boicotul. Oricum n-au nevoie de suporteri!

Nu avem nici un motiv sa toleram in continuare situatia de la Dinamo. Echipa joaca la fel de prost, indiferent de scuzele gasite. Sunt folositi aceeasi jucatori care au facut clubul de ras anul trecut si, cel mai rau, atitudinea conducerii nu s-a schimbat absolut deloc. „Impresarul” il pune pe Zicu, din lipsa de oferte, sa isi declare dragostea eterna pentru Dinamo, iar acesta vorbeste cu nonsalanta despre datorii morale catre suporteri si fata de club. Borcea sustine fara pic de rusine ca pentru o banii cecenilor e dispus sa fuga cu Niculae in spate pana la Groznai...
In ce ne priveste, daca ne-ar da cineva o ceapa degerata, l-am lua pe Borcea si am fugi cu el in spate pana la DNA! Si chiar daca nu o facem, cam aceasta este abordarea pe care trebuie sa o avem in raporturile cu FC Dinamo. Iata de ce, in acest context, singura noastra actiune cu un impact real asupra situatiei de la Dinamo ar fi boicotul. Considerand opinia majoritatii un principiu democratic de luare a deciziior, ramane de stabilit daca majoritatea dinamovistilor doresc un stadion gol la meciurile de pe teren propriu.
Boicotul ar avea in primul rand efecte in plan financiar. Aplicat in meciurile din Europa League, ar priva clubul de banii obtinuti din vanzarea biletelor, iar echipa, lipsita de sprijinul nostru, va evolua in consecinta, riscand ratarea calificarii in fazele superioare ale competitiei si implicit pierderea banilor proveniti de la UEFA. Iar asta va durea...
In sondajul efectuat de DinamoMania referitor la actiunile intreprinse de PCH impotriva conducerii, peste 75% dintre respondenti s-au aratat de acord cu ultrasii, in timp ce aproape 40% dintre cei chestionati au considerat ca ar trebui actionat chiar mai dur!
In acest context, lansam sondajul din dreapta paginii, in care va intrebam daca ati fi de acord cu boicotarea echipei in Europa League. Lasam stadionul gol la meciurile de pe teren propriu?
Dincolo de aspectele financiare, e vorba si de o noua dezamagire in cupele europene. Cu actualul lot si cu actualul joc al echipei, episoade gen Elfsborg si NEC sunt foarte probabile. Deci pentru ce sa sustinem aceasta echipa? Pentru a ni se multumi cu o noua umilinta? Mai bine sa aparam palmaersul clubului de alte rusini!

Cine vorbeste despre Catalin?!

Ca ziarele de sport nu se mai ocupa de multa vreme de sport e usor sesizabil. Cancanizarea si politizarea presei sportive e la fel de fireasca precum mercenarizarea si industrializarea fotbalului. Rand pe rand, bariera dupa bariera, au fost date de-o parte deontologia, moralitatea, bunul simt, adevarul, etc.
Cine putea sa se opuna? Daca prostul citeste, se publica! Ce culturalizare si educatie? Astea-s costisituare si neprofitabile! Banii, prieteni, asta conteaza. Parafrazand, „contul scuza mijloacele”... Cu toate astea, ne rezervam si noi, uneori, dreptul de a raspunde, in numele celor care inca nu si-ai pierdut simtul demnitatii, josniciilor din presa.
Ultima defecatie din presa, facuta de ProSport, in cardasie cu Danut Lupu, eternul si fascinantul lichidator (adica "amator de lichide", daca intelegeti cum vine asta – sic!), incearca sa manjeasca din nou imaginea lui Catalin Hildan.
A fost vreodata ceva sfant in tara asta? Probabil ca aseara, tot cam pe la ora asta, in redactia cu pricina se discuta ceva de genul: „Ba, daca punem una cu Lupu despre Hildan in editia de maine, rupem tarabele!” si adevarul e ca azi dimineata, la tarabe, baietii erau ceva de genul: „Mamaaaaa, astazi zice Lupu de Hildan in ProSport, ia sa vedem!...”
Bine ma, sa fie la voi acolo! Oricum, nu ne-am fi obosit sa bagam in seama asemenea josnicii, dar durerea e alta. Durerea e ca, daca noi, suporterii dinamovisti, am devenit cu timpul imuni la asemenea gesturi jurnalistice, uite ca omul ala mai are pe lumea asta familie, mai are rude, mai are colegi care l-au insotit in viata inca din juniorat, iar oamenii acestia stiu care e adevarul, stiu ca mintiti fara jena si ii mistuie durerea provocata de nedreptatea unor ignoranti...
Nici dupa atata vreme, nu-l lasati sa se odihneasca! Desi au trecut atatia ani de la tragedie, inca mai suntem nevoiti sa ne ridicam pentru a-i apara imaginea! Si e dureros, cand primesti telefon de la Cristi Hildan si-ti spune: „Uitati-va si voi ce au scris astia de Catalin!”
Acesta este punctul de vedere al lui Cristi Hildan, in legatura cu articolul de pe prima pagina a ProSportului de azi: „Lupu nu are probitatea morala sa vorbeasca despre Catalin! Nu are dreptul sa vorbeasca despre el! Probabil ii doare ca dupa atat timp, Catalin este in continuare un idol...
Sa se gandeasca la ce e in sufletul mamei si tatalui meu, sa se puna in locul familiei, sa-si imagineze cum s-ar simti! Probabil are ceva cu el de cand jucau impreuna la Dinamo, pentru ca erau amandoi pe acelasi post si din cauza lui Catalin, Lupu a pierdut postul de titular

"Catalin Hildan Unicul Capitan"

Catalin HILDAN
3 februarie1976, Bucuresti
A inceput sa joace fotbal la 10 ani in cadrul clubului Dinamo. Sub comanda primului sau antrenor Ionut Chirila a castigat titlurile nationalei la toate categoriile de virsta: pitici, cadeti, juniori, mai putin la juniorii republicani. Mijlocas dotat cu calitati supranaturale a debutat in Divizia A la 02.10.1994 in meciul cu Steaua (Steaua - Dinamo, 2 - 0). A urmat o perioada in care a evoluat la Tirgoviste, unde a cunoscut bucuria promovarii consecutive din Divizia C in B si din B in A. Dupa aceasta perioada Cornel Dinu l-a adus inapoi la Dinamo (1994 - 2000), de unde nu a mai plecat niciodata. A cistigat cu Dinamo un titlu (1999-2000) si o cupa (2000), cifrele carierei sale fiind 131 de jocuri/ 6 goluri in Divizia A, 5/1 in echipa nationala, 5/0 in cupele europene, 17/0 la alte loturi nationale. A fost capitanul echipei dinamoviste, stingindu-se din viata mult prea devreme in urma unui atac de cord la 5 octombrie 2000.
sursa - fcdinamo.ro

NU VREM SA TE UITAM!
Intr-o tara in care sunt promovate pe toate canalele media aventurile amoroase ale jucatorilor sau copii de bani gata carora taticul le cumpara masini sau conducatori semi-analfabeti, noi il alaegem ca model pe CATALIN HÎLDAN. Cel mai profesionist jucator din Divizia A care se dedica pe teren 100% si avea o viata extrasportiva exemplara, omul care iesea ultimul din vestiar ca sa nu fie nevoit sa dea declaratii, singurul fotbalist care a devenit un profesionist adevarat fara sa aiba nevoie "sa creasca" pe linga alti jucatori...
Pentru acest lucru am lansat CATALIN HÎLDAN WEBSITE. Pentru cei care nu vor sa il uite, pentru cei care ii striga numele meci de meci in Peluza Nord, pentru tinerii jucatori dinamovisti ca sa stie ca modelul de jucator pe care trebuie sa il urmeze a jucat la Dinamo....
sursa - hildan.dinamomania.net

S-a nascut pe 3 Februarie 1976 la Bucuresti.
» La 8 ani a inceput sa faca rugby la clubul Olimpia, unde se afla si fratele sau, Cristi. Era considerat un viitor mare talent. In vara lui 1986 Catalin se apuca de fotbal si dupa selectie ajunge in grupa lui Ionut Chirila, alaturi de Cezar Dinu, Mihai Tararache, Laurentiu Lica sau Florentin Petre. In paralel cu fotbalul a urmat si cursurile la zi ale liceului Mihail Sadoveanu. In juniorat a castigat titlurile nationale la categoriile de varsta: pitici, cadeti, juniori 2 si juniori 1.
» Debuteaza in echipa mare a lui Dinamo pe 2 Octombrie 1994, intr-un meci pierdut 0-2 cu Steaua. Dupa 3 meciuri a fost imprumutat de Remus Vlad la Chindia Targoviste, echipa cu care a promovat succesiv din divizia C, in B si apoi in A. Cornel Dinu care il urmarise foarte atent toata perioada petrecuta la Targoviste l-a adus inapoi la Dinamo, de unde nu a mai plecat niciodata. A devenit jucator de baza si apoi capitan al "cainilor rosii". A fost cel mai fericit om cand Dinamo a invins pe Steaua si a castigat campionatul dupa o perioada indelungata. A castigat cu Dinamo cupa si campionatul in sezonul 1999-2000.
» Echipa nationala i-a prilejuit bucuria de a fi selectat in lotul pentru turneul final al Campionatului European 2000, unde insa antrenorul nu l-a folosit nici un minut, provocandu-i o mare dezamagire. Cu echipa nationala de tineret a avut si succese si insuccese, dar aici a fost intotdeauna un om de baza din primul unsprezece.
» Cifre. In prima competitie a tarii a jucat 131 de meciuri, marcand 6 goluri. In nationala a jucat 5 meciuri si a marcat un gol. A jucat 17 meciuri la alte loturi nationale, in special la echipa nationala de tineret. In cupele europene a jucat 5 meciuri sub culorile alb-rosii.
» Omul Catalin Haldan. Mama sa il caracteriza ca fiind "dur la suprafata si foarte sensibil in suflet". Pasiunea pentru sport a mostenit-o de la tatal sau care a jucat fotbal in divizia C... In liceu a avut-o alaturi pe diriginta sa care il incuraja mereu spunand-ui ca va ajunge fotbalist mare... In vara lui 2000 aflat in Belgia, la un antrenament a ametit din senin si a cazut pe gazon pierzandu-si cunostinta. I-a spus fratelui sau Cristi ca mai bine moare pe teren decat sa se lase de fotbal. Acum cu toti ne dam seama cata dreptate a avut, Catalin si-a dat viata pentru culorile alb si rosu ale echipei Dinamo... Din primii bani castigati din fotbal Catalin si-a cumparat un apartament si si-a ajutat parintii sa construiasca casa din comuna natala, Branesti. Visul sau era sa-si construiasca o casa mare in care sa adune toata familia... In 1993 a inceput relatia de dragoste cu Roxana. Din 1997 au devenit foarte apropiati petrecand impreuna aproape tot timpul liber pe care il avea Catalin. Intetionau sa se casatoreasca spre sfarsitul lui 2000. Pe 5 octombrie insa poveste de dragoste a luat sfarsit. Ce poveste trista. Acum Roxana poarta verigheta pe care a primit-o de la Catalin si pe care este inscriptionata data la care Catalin si-a luat adio de cei dragi. La gat, poarta un lant primit de la Catalin, lant de care este agatata verigheta pe care aceste nu a mai apucat sa o poarte... Era considerat cel mai sufletist jucator. Pe teren alerga enorm, facea intotdeauna risipa la efort pentru echipa sa. IUBEA FOTBALUL! Ionut Lupescu l-a considerat "cel mai sufletist dintre "caini", in timp ce Florin Prunea a spus o fraza memorabila: "A fost un om cum putini am cunoscut. Singurul care l-a invins cu adevarat a fost Dumnezeu."
» S-a stins din viata in urma unui atac de cord la 5 Octombrie 2000. Plecarea prematura dintre cei vii a lui Catalin, a fost cea mai trista zi din istoria fotbalistica a echipei Dinamo Bucuresti. Familia, suporterii, coechipierii, antrenorii, conducatorii si apropiatii care l-au cunoscut nu-l vor uita niciodata. Catalin Haldan de acolo de sus a devenit INGERUL PAZITOR al echipei Dinamo!
» Piciorul lui Catalin. Dinamo juca in Giulesti cu Rapid. Scorul era 2-1 pentru gazde si meciul se afla in prelungiri. Aflat la 16 metri de poarta Mihalcea loveste cu capul mingea care se indreapta spre poarta. Aceasta loveste bara din dreapta apoi cea din stanga, dupa care desi parea ca nu va intra in poarta, miraculos loveste un smoc de iarba si intra in poarta adversarilor. Atunci am simtit ca de fapt Catalin a fost acolo si si-a ajutat echipa sa obtina un rezultat bun. Acesta este doar un exemplu, pentru ca din 2000 si pana acum indiferent de problemele care au aparut la club Dinamo a castigat in fiecare an cate un trofeu ceea ce inseamna ca de acolo de sus Catalin calauzeste drumul echipei!
sursa - hildan.dinamomania.net

“Dur la suprafatã si foarte sensibil în sufletul lui”.
Asa îl caracteriza mama sa pe cel care a fost UNICUL CÃPITAN: CÃTÃLIN HÎLDAN. Nãscut în Vitan, în urmã cu 24 de ani, maidanul copilãriei i-a fost stadionul Olimpia, aflat în imediata vecinãtate a casei pãrintesti. Pasiunea pentru sport, în general, si pentru fotbal în special, a mostenit-o de la tatãl sãu, Marin, fundas dreapta în tinerete la o echipã de Divizia C. “Unde ai jucat mata fotbal?” îl tachina Cãtãlin si tot el rãspundea: “În porumb, tatã, pe tarla!”. Nea Marin nu se supãra niciodatã, asa cum nu a fãcut-o nici când a fost nevoit, la Orsova, sã sarã îmbrãcat în Dunãre dupã Cãtãlin, care, la 3 ani, a vrut sã vadã dacã poate merge pe apã! Dintre nãzbâtiile copilãriei, fratele sãu, Cristi, îsi aminteste cum i-a fugãrit tata prin tot stadionul Olimpia dupã ce spãrseserã vitrina din sufragerie: “Când ne-a prins, ne-am luat de mânã si Cãtãlin m-a întrebat , ca sã-l batã numai pe el, care nu plângea niciodatã, oricât de tare îl atingea tata”.
» Catalin a avut în Cristi, fratele sau mai mare cu 2 ani, rugbist de lot national la Dinamo, un adevarat sprijin tot timpul, chiar daca în copilarie s-au ciufulit de nenumarate ori. Catalin a luat primul contact cu performanta la 8 ani, când l-a urmat pe Cristi la sectia de rugby a clubului Olimpia, antrenor fiindu-i Emil Suditu, pe care nu l-a uitat când a ajuns celebru, ajutându-l de multe ori cu câte 100 $ pentru echipament la echipa de copii. Desi fratele sau începuse cu 2 ani mai devreme rugbyul, Catalin a prins primul echipa, fiind considerat un adevarat talent, viteza si tehnica sa impunându-l pe postul de demi-de-mele. De altfel, Catalin era talentat la toate sporturile, Cristi nefiind decât un sparring-partner docil, care pierdea mai mereu, indiferent ca se confruntau la ping-pong, fotbal sau tenis cu piciorul. “Avea spirit de rugbist, îi placea în mod deosebit Noua Zeelanda, nu se plângea niciodata, nu era fricos si prindea din zbor orice sport. În concedii, tata câstiga o multime de pariuri pe piciorul lui Cata, care la 7-8 ani, când nici nu începuse înca fotbalul, tinea mingea pe picior cu miile si îi aducea astfel tatei zeci de lazi cu bere” - îsi aminteste fratele sau..
» Catalin Hîldan a debutat in fotbal in vara lui 1986, cand a participat la o selectie la care au participat 3000 de copii, unde a fost remarcat de catre Piti Varga. Asa a ajuns Catalin in grupa condusa de Ionut Chirila unde i-a avut coechipieri pe Cezar Dinu, Mihai Tararache, Florentin Petre si Laurentiu Lica. Cu Ionut Chirila antrenor, Catalin a castigat titlurile nationale la toate categoriile de varsta (pitici, cadeti, juniori 2, juniori 1).
Primul trofeu castigat de Hîldan a fost "Cupa 23 August", in anul 1987, pe Stadionul "Ciresarii".
» Inca din primul sezon si-a trecut in cont si performanta de a marca 10 goluri intr-un singur meci, cel dintre echipele Dinamo si Sportul Studentesc, incheiat cu un scor cel putin astronomic de 17 - 3. Spre deosebire de multi alti fotbalisti, a absolvit Liceul "Mihail Sadoveanu", unde mama sa era adeseori chemata de majoritatea profesorilor pentru a-i atrage atentia ca-l lasa corigent daca nu se tine de invatatura. Cu toate acestea au fost si profesori mai intelegatori printre care si profesoara de limba franceza care era si diriginta clasei care il incuraja de cate ori avea ocazia. De aceea chiar si dupa terminarea liceului, Catalin o vizita adesea.
» Junior fiind înca, Hîldan a debutat în echipa mare a lui Dinamo pe 2 octombrie 1994, înlocuindu-l pe Demollari într-un meci pierdut în Ghencea cu 0-2 în fata eternei rivale, Steaua. Antrenorul Moldovan ar fi vrut chiar sa-l titularizeze, dar si asa bucuria debutului l-a facut pe tatal sau sa plânga în tribuna când Catalin a intrat pe teren. Dupa trei jocuri în Divizia A, Remus Vlad l-a împrumutat însa la Târgoviste, unde a cunoscut bucuria promovarii succesive din C în B si din B în A. Cornel Dinu l-a urmarit permanent, meci de meci, în acea perioada si l-a adus înapoi la Dinamo, de unde Hîldan n-a mai plecat niciodata.
» A fost dintotdeauna un mare modest, nu vroia sa ajunga în ziare, fugea tot timpul de presa, iesea ultimul din vestiar cu speranta ca nu mai e nici un ziarist prin preajma. Si-a dorit mereu sa bata Steaua, dupa partidele din ultimii ani cu echipa din Ghencea dadea cu pumnul în perete pâna-l spargea, spunând ca n-are si el noroc sa bata Steaua. Era atât de pornit pe “ros-albastrii” încât înainte de meciul victorios din returul campionatului trecut l-a sunat din cantonament pe Cristi si i-a spus “Stai linistit ca fratele tau e cu picioarele pe ei. Mâine musc din ei, stii ca musc din ei, da?!”. Când în sfârsit visul i s-a împlinit a fost cel mai fericit om din lume, dar cu o umbra de regret tot a ramas pentru ca nu a reusit sa faca rost de nici o fotografie cu el, din respectivul joc.
















A văzut lumina zilei în cartierul Vitan din Bucureşti, iar cînd a împlinit 10 ani s-a prezentat la o selecţie făcută de clubul din "Ştefan cel Mare". Prin talent şi dăruire a reuşit în scurt timp să devina titular, indiferent dacă antrenorul său se numea Bondrea, Ţălnar, Hizo sau Cornel Dinu.



Religia lui Cătălin Hîldan a fost fotbalul, iar altarul pe care şi-a jertfit viaţa a fost Dinamo. "Murea" pe teren pentru culorile alb-roşii, niciodată neîmpăcîndu-se cu înfrîngerea.

A venit trista toamnă a anului 2000 şi într-o zi de octombrie, pe stadionul din Olteniţa, Cătălin pleca spre altă lume, lăsînd în urma sa o familie, o prietenă şi mii de suporteri care nu-l vor uita niciodată. Prietenul său nedespărţit, cîinele RED, a rămas singurul aliat şi amintire vie pentru Roxana, iubita marelui fotbalist.

Pleca prea repede, prea brusc, prea trist, exact în momentul cînd se afla pe culmea valului, lăsînd în urma sa un gol imens pe care nu va putea nimeni să-l umple vreodată.

Tricoul cu numărul 11 nu va mai fi purtat de nimeni la Dinamo, el rămînînd pentru totdeauna "UNICUL CĂPITAN".
"Buldogul" a plecat apoi spre locul unde avea sa fie inmormantat, la Branesti. Desi isi astepta fiul cu sufletul sfasiat de durere, mama nu a avut puterea sa-si priveasca cel mai mic dintre copii. S-a ascuns in spatele casei sperand ca Dumnezeu sa faca o minune."Era prea bun ca sa il ia in Ceruri". Si totusi, l-a luat.



El este acum INGERUL lui Dinamo
» S-a nascut pe 3 Februarie 1976 la Bucuresti.» La 8 ani a inceput sa faca rugby la clubul Olimpia, unde se afla si fratele sau, Cristi. Era considerat un viitor mare talent. In vara lui 1986 Catalin se apuca de fotbal si dupa selectie ajunge in grupa lui Ionut Chirila, alaturi de Cezar Dinu, Mihai Tararache, Laurentiu Lica sau Florentin Petre. In paralel cu fotbalul a urmat si cursurile la zi ale liceului Mihail Sadoveanu. In juniora

'Victima unui sistem' Alt caz Hildan

Fostul fotbalist Mihai Baicu a decedat luni seară, după o partidă de fotbal jucată alături de prieteni, în cartierul Ghencea din Capitală. Decesul său, survenit la numai 33 de ani, ridică semne de întrebare, alimentate de unele întâmplări suspecte petrecute în cariera de jucător a celui care a trecut, între altele, pe la FC Naţional, FC Argeş, FC Braşov sau Ceahlăul Piatra Neamţ.Fotbalul românesc nu are doar o problemă de imagine, ci şi una medicală, ignorată însă de mai-marii FRF şi LPF. În ultimii doi ani, cele două organisme de conducere nu au comandat niciun control doping. „Ce vreţi, domne, să le băgăm noi bani în buzunar? Să plătească ei dacă vor să facă vreun control”. Declaraţia lui Dumitru Dragomir este sugestivă. Există un sistem-complice, care acoperă orice urmă suspectă, elocventă fiind şi poziţia aceluiaşi şef al LPF în cazurile de dopaj ale fotbaliştilor Neaga şi Buturugă. În 2001, Mitică Dragomir i-a salvat pe cei doi jucători dovediţi a fi luat substanţe interzise. „Ce vreţi, să le luăm capul? Nu au nicio vină jucătorii. Ei iau ca raţele ce le dau ăia”, a declarat Dragomir la vremea respectivă. Cătălin Hâldan, Ştefan Vrăbioru şi Mihai Baicu par a fi urmele lăsate, în tuş negru, de această indiferenţă.1.Chindia Târgovişte, echipa iepurilorPaşii lui Mihai Baicu s-au intersectat în carieră cu urmele dopingului. Prima suspiciune: în perioada 1996-1997, atacantul a evoluat la Chindia Târgovişte, o echipă renumită pentru medicamentaţia folosită. Mihai Iosif, fost jucător la formaţia dâmboviţeană, a atacat recent în Gazeta Sporturilor: „Am ajuns la Chindia în 1996 de la Dinamo, eram pregătit, dar la alergări ăia treceau pe lângă mine ca iepurii. În cantonament, ni se dădeau 10-12 pastile odată. Înaintea meciurilor, preparatorul Vasile Silaghi trecea şi punea câteva picături în ceai. «A venit Efe», spuneau cei bătrâni. La un meci, mi-au dat o pastilă de mi-a dat aripi, alergam ca apucatul pe teren. M-au dopat”. La Chindia, în aceeaşi perioadă a fost legitimat şi Cătălin Hâldan, cel care a murit, în condiţii la fel de suspecte, în anul 2000. Pe certificatul de deces al ambilor scrie acelaşi lucru: insuficienţă cardiacă.2.Controversatul Vasile Silaghi
Preparator fizic şi secund al lui Silviu Dumitrescu în perioada Chindia Târgovişte, Vasile Silaghi este un personaj controversat. A lucrat în 2000 la echipa FC Argeş Piteşti, acolo unde, un an mai târziu, Adrian Neaga şi Cristi Buturugă erau descoperiţi dopaţi la controlul antidoping. În urina celor doi s-au descoperit urme de steroizi anabolizanţi. Întâmplător sau nu, tot la FC Argeş, în apartamentul unui personaj din anturajul actualului patron, Cornel Penescu, au fost descoperite 100 de fiole de efedrină. „Din aşa ceva se moare”, a avertizat Graţiela Vâjială, preşedinta Agenţiei Naţionale Antidoping.3.Urină pentru toţi, la Farul Constanţa
În 2004, pe când evolua la Farul Constanţa, Mihai Baicu a fost suspendat trei luni şi amendat cu 400 de euro pentru dopaj. El a fost solicitat la controlul antidoping, alături de Iulian Apostol şi Mihai Senin, iar în probele tuturor s-au găsit urme de furosemid. La anchetă, Baicu a recunoscut că i-a ajutat pe ceilalţi doi să completeze probele de urină, ei neputând să dea cei 75 de mililitri nesesari. „Am probleme cu greutatea, de aceea am luat furosemid”, a explicat Baicu. Furosemidul este un diuretic, dar a fost trecut pe lista substanţelor interzise din cauză că masca alţi compuşi dopanţi.4.Revolta Graţielei Vâjială
Mihai Baicu se retrăsese de un an din activitatea fotbalistică. Intrase în afaceri, dar mai juca din când în când o miuţă cu prietenii. „Nu se poate pune decesul pe un exces de efort, pentru că organismul său era rezistent şi încă nu uitase amprenta exerciţiului fizic”, spune un specialist. Rămâne astfel în discuţie o problemă medicală mai veche, generată, poate, de medicamentaţia folosită de-a lungul carierei. „Probabil că mai trebuie să moară un Hâldan sau un Vrăbioru pentru ca oamenii din fotbal să ceară controale antidoping frecvente”, a răbufnit Graţiela Vâjială. Mihai Baicu completează tragica listă! „Dopajul afectează muşchiul cardiac”„În urmă cu 30 de ani, statistica prezenta 1-2 cazuri de moarte subită la 100.000 de sportivi. În ultima decadă, procentajul a devenit alarmant: 2-4 cazuri la 1.000 de performeri”. Declaraţia îi aparţine profesorului Ioan Drăgan, doctorul de numele căruia se leagă istoria medicinii sportive din România.„Cazul Baicu” îl contrariază pe Drăgan: „Am înţeles că în certificatul de deces scrie insuficienţă cardio-respiratoare. Este destul de vag. Mie îmi sugerează o hipertrofie miocardică. Aceasta duce la o moarte subită care, curios din punct de vedere medical, face ca victimele să nu mai poată fi resuscitate”. Întrebat dacă probleme medicale pot fi cauzate de medicamente aflate pe lista substabţelor interzise, Drăgan a fost categoric: „Există medicamente care acţionează nefast, amfetaminele şi anabilizantele, ambele slăbind muşchiul cardiac. Rezultă un miocard mai puţin funcţional, care cedează astfel subit. Sunt efecte la distanţă ale dopajului”.Reacţii
"Mihai a fost unul dintre cei mai puternici atacanţi români pe care i-am văzut. Cred că perioadă sa de glorie a fost la Foresta. Nu pot să cred că nu mai este printre noi."Dorin Goian, fundaş Steaua(coleg cu Baicu la Fălticeni)"L-am cunoscut destul de bine pe Baicu. Era un vârf excelent şi un om bun. Sunt trist să aflu că s-a stins”Romeo Surdu, atacant Steaua(coleg cu Baicu la Braşov)
"Sunt şocat de această veste. Ne cunoşteam foarte bine. Îmi pare rău că a murit un fotbalist de valoarea lui”Constantin Dănilescu, director tehnic DinamoGHEORGHE DUMITRAŞCU, fost coleg de la Chindia:„Eu nu ştiu nimic de alte substanţe administrate în acea perioadă. Eu, personal, am luat doar protectoare hepatice, vitamine şi susţinătoare pentru efort. Dar nu pot să vorbesc în numele altora. Eu mă interesam de ceea ce luam eu”„Oricum, nu cred că asta este cauza, pentru că el a stat o perioadă scurtă la Chindia. Câte medicamente putea lua ca să îi cauzeze atât de rău?”„În aceste momente de tristeţe nu poţi comenta nimic, decât să spui Dumnezeu să îl odihnească în pace şi să transmiţi condoleanţe celor apropiaţi”SICĂ BÂRDEŞ, fost coleg de la Chindia:„Îmi pare nespus de rău pentru el. Vreau să transmit condoleanţe familiei”„Nu este adevărat că se administrau anumite medicamente fotbaliştilor atunci. Eu am făcut trei controale antidoping şi au ieşit toate negativ. Doar nu eram nebuni să luăm pastile ca să ne riscăm viaţa”

Programul turului 2009

Astazi s-a hotarit programul meciurilor din turul campionatului 2009-2010. Derbyul cu steaua se va juca in etapa 5 in ghena, pe 30 august, la 3 zile dupa meciul din Europa League, debutul il vom face in Banie, pe 1 august, iar titlul il vom "sarbatori" in penultima etapa, acasa cu Astra.Etapa I (1 august) Universitatea Craiova - DinamoEtapa a II-a (8 august) Dinamo – International Curtea de ArgesEtapa a III-a (15 august) Ceahlăul Piatra Neamt – DinamoEtapa a IV-a (22 august) Dinamo – CFR ClujEtapa a V-a (30 august) steaua – DinamoEtapa a VI-a (12 septembrie) Dinamo – Otelul GalatiEtapa a VII-a (19 septembrie) Dinamo – Unirea UrziceniEtapa a VIII-a (26 septembrie) FC Arges – DinamoEtapa a IX-a (3 octombrie) Dinamo – Pandurii Târgu JiuEtapa a X-a (17 octombrie) FC Brasov – DinamoEtapa a XI-a (24 octombrie) Dinamo – Gloria BistritaEtapa a XII-a (31 octombrie) Politehnica Iasi – DinamoEtapa a XIII-a (7 noiembrie) Dinamo – RapidEtapa a XIV-a (21 noiembrie) FC Timisoara – DinamoEtapa a XV-a (28 noiembrie) Dinamo - Unirea Alba IuliaEtapa a XVI-a (5 decembrie) Astra Ploiesti – DinamoEtapa a XVII-a (12 decembrie) Dinamo – FC Vaslui

Moti, noul capitan al "cainilor"!

Cristi Borcea a revenit alături de jucători. După supărarea cauzată de ratarea titlului şi declaraţiile dure la adresa fotbaliştilor, preşedintele executiv a revenit în forţă în viaţa echipei.
Joi, acţionarul a făcut o şedinţă la Săftica la care au participat toţi elevii lui Dario Bonetti. Chiar dacă a zis că nu se va mai implica, Borcea n-a putut să stea departe de problemele vestiarului. La discuţia de săptămâna trecută, şeful „câinilor” a făcut un anunţ care i-a lăsat cu gura căscată pe jucători. Dacă, până acum, în fiecare sezon s-au făcut alegeri pentru a se stabili căpitanul echipei, acum acesta a fost pus de către conducere, mai precis de Cristi Borcea. „Marius Niculae va purta banderola!”, a decretat omul de afaceri, iar apoi a venit şi marea surpriză. După „Săgeată”, al doilea jucător care va avea această onoare va fi Cosmin Moţi. Astfel, Borcea a vrut să-i facă o reparaţie morală, după ce în presă s-a spus că fundaşul central a fost acuzat de şefi că nu şi-ar fi apărat corect şansele în meciurile de la finalul campionatului. Mai mult, chiar Borcea l-a atacat pe fotbalist pentru unele evoluţii, dar şi pentru anumite vicii ale sale. Cum Niculae este ca şi plecat la Terek, Moţi are şanse mari să devină noul căpitan al „câinilor”. "Moţi a fost cea mai mare dezamăgire. Viaţa lui extrasportivă ar fi trebuit să-l pună pe gânduri", Cristi Borcea, preşedinte Dinamo (25 mai 2009

Palmares Dinamo
Campionatul Romaniei
» Campioana a Romaniei: - de 18 ori: 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007. Cupa Romaniei
» Castigatoare a cupei Romaniei de 12 ori: - 1959, Dinamo - CSM Minaur Baia-Mare (4-0) - 1964, Dinamo - Steaua (5-3) - 1968, Dinamo - Rapid (3-1) - 1982, Dinamo - FC Baia-Mare (3-2) - 1984, Dinamo - Steaua (2-1) - 1986, Dinamo - Steaua (1-0) - 1990, Dinamo - Steaua (6-4) - 2000, Dinamo - "U" Craiova (2-0) - 2001, Dinamo - Rocar Bucuresti (4-2) - 2003, Dinamo - FC National (1-0) - 2004, Dinamo - Otelul Galati (2-0) - 2005, Dinamo - FC Farul COnstanta (1-0) - Finala Cupei Romaniei din 1988 jucata impotriva echipei Steaua a fost una speciala. La scorul de 1-1 jucatorii stelisti au parasit terenul de joc si trofeul a fost dat echipei Dinamo, dar dupa meci Federatia Romana de Fotbal (la presiune Partidului Comunist) a dat victorie cu 2-1 pentru Steaua. Dupa Revolutie Steaua a inapoiat trofeul echipei Dinamo insa "alb-rosii" l-au refuzat. Cupele Europene
» UEFA Champions League- semifinalista in 1983/1984, Dinamo - Liverpool (1-2)(0-1) - sfertfinalista in 1982/1983, Dinamo - Aston Villa (0-2)(2-4) » Cupa Cupelor- semifinalista in 1989/1990, Dinamo - Anderlecht (0-1)(0-2) - sfertfinalista in 1988/1989, Dinamo - Sampdoria (1-1)(0-0) » Cupa UEFA- sfertfinalista in 1981/1982, Dinamo - IFK Goteborg (0-1)(1-3) Cele mai mari rezultate in Cupele Europene
- Cupa Campionilor, 1965/1966, Dinamo - Inter Milano (2-1) - Cupa Campionilor, 1973/1974, Dinamo - Crusaders (11-0) - Cupa Campionilor, 1975/1976, Dinamo - Real Madrid (1-0) - Cupa Campionilor, 1983/1984, Dinamo - SV Hamburg (3-0) - Cupa Cupelor, 1989/1990, Dinamo - Panathinaikos Atena (6-1) - Cupa UEFA, 1970/1971, Dinamo - PAOK Salonic (5-0) - Cupa UEFA, 1970/1971, Dinamo - Liverpool (1-1) - Cupa UEFA, 1976/1977, Dinamo - AC Milan (0-0) - Cupa UEFA, 1979/1980, Dinamo - Alki Larnaca (9-0) - Cupa UEFA, 1979/1980, Dinamo - Eintracht Frankfurt (2-0) - Cupa UEFA, 1981/1982, Dinamo - Inter Milano (3-2) - Cupa UEFA, 1990/1991, Dinamo - FC Porto (1-1) - Cupa UEFA, 1991/1992, Dinamo - Sporting Lisabona (2-0) - Cupa UEFA, 1999/2000, Dinamo - Benfica (1-0)(deplasare) - Cupa UEFA, 2003/2004, Dinamo - Sahtior Donetk (2-0) si (3-2)(deplasare) - Cupa UEFA, 2005/2006, Dinamo - Everton (5-1) - Cupa UEFA, 2005/2006, Dinamo - CSKA Moscova (1-0) - Cupa UEFA, 2006/2007, Dinamo - Bayer Leverkusen (2-1) Cele mai clare victorii realizate in Liga I si impotriva rivalelor
- 1965, Dinamo - Steagul Rosu (10-1) - 1956, Dinamo - "U" Cluj-Napoca (8-0) - 1966, Dinamo - "U" Craiova (8-0) - 1998, Dinamo - "U" Cluj-Napoca (8-0) - 1988, Dinamo - Rapid (6-0) - 1982, Dinamo - Poli Timisoara (7-2) - 1951, Dinamo - Steaua (6-2)